Istoria Astazi

Archive for Octombrie 2013

Tratatul Ribbentrop-Molotov cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietica si Germania nazista,  semnat la Mosova, la 23 august 1939, de ministrul de externe soviet Viaceslav Molotov si ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop. Acesta este tratatul in care cei doi lideri hotarau impartirea Europei.

” Guvernului Reichului german si guvernul Republicilor  Sovietice Socialiste, dornice de a consolida cauza pacii dintre Germania si URSS, si pornind de la prevederile fundamentale ale Tratatului de neutralitate, care a fost incheiat intre Germania si URSS in aprilie 1926, au ajuns la urmatoarea intelegere:

ARTICOLUL I

 Cele doua Parti Contractante se angajeaza sa se abtina de la orice act de violenta, de la orice actiune agresiva si de la orice atac, una impotriva celeilalte, in chip separat sau in comun cu alte puteri;

 

ARTICOLUL II

Daca una din Partile Contractante ar deveni tinta unei actiuni beligerante din partea  unei terte puteri, cealalta Parte Contractanta nu va sprijini sub nicio forma aceasta terta putere;

ARTICOLUL III

 Guvernele celor doua Parti Contractante vor mentine si in viitor un contact continuu intre ele cu scopul consultarii in vederea schimbului de informatii asupra problemelor care afecteaza interesele lor comune.

ARTICOLUL IV

Nici una din cele doua Parti Contractante nu va adera la vreo grupare de puteri, care este indreptata- in mod direct sau indirect- impotriva celeilalte parti;

ARTICOLUL V

Daca ar lua nastere unele dispute sau conflicte intre Partile Contractante , in legatura cu o problema sau alta, ambele parti vor solutiona aceste dispute sau conflicte in mod exclusiv prin intermediul unui schimb amical de vederi, sau, daca este necesar, prin desemnarea unor comisii de arbitraj;

ARTICOLUL VI

 Prezentul Tratat va fi incheiat pentru o perioada de zece ani, cu prevederea ca, daca nici una din Partile Contractante nu denunta acest Tratat cu un an inainte de expirarea lui, validitatea lui va fi considerata in mod automat ca prelungita pe o perioada de inca cinci ani.

ARTICOLUL VII

 Prezentul Tratat va fi ratificat in cel mai scurt timp posibil. Instrumentele de ratificare se vor schimba la Berlin. Tratatul va intra in vigoare imediat dupa semnarea lui.

Intocmit, in duplicat, in limbile germana si rusa.

Moscova, 23 august 1939.

Pentru guvernul Reichului German                                                 Cu puteri depline din partea URSS

V. Ribbentrop                                                                                                 V. Molotov”

 

 

PROTOCOLUL ADITIONAL SECRET

 „Cu ocazia semnarii Tratatului de neagresiune dintre Reichul german si Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, plenipotentiatii semnatari din partea celor doua parti  au discutat in cadrul unor convorbiri strict confidentiale problema delimitarii sferelor lor respective de interes din Europa Rasariteana. Aceste convorbiri au dus la urmatorul rezultat:

1. In cazul unei transformari teritoriale si politice a teritoriilor apartinand Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania),  frontiera nordica a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes, atat ale Germaniei cat si ale URSS. In legatura cu aceasta, interesul Lituaniei fata de teritoriul Vilna este recunoscut de ambele parti.

2. In cazul unor transformati teritoriale si politice a teritoriilor apartinand statului Polonez, sferele de interes, atat ale Germaniei cat si ale URSS, vor fi delimitate aproximativ de linia raurilor Narev, Vistula si San.

Problema daca interesele ambelor parti fac ca mentinerea unui Stat polonez independent sa fie de dorit si modul in care vor fi trasate frontierele acestui stat va putea fi hotarata in mod definitiv numai in cursul evenimentelor politice ulterioare.

In orice caz, ambele guverne  vor rezolva aceasta problema pe calea unei intelegeri prietenesti.

3. In privinta Europei Sud-Estice, partea sovietica accentueaza interesul pe care-l manifesta pentru Basarabia. Partea germana isi declara totalul dezinteres politic fata de aceste teritorii.

4. Acest protocol va fi considerat de ambele parti ca strict secret.

Intocmit in duplicat, in limbile germana si rusa.

Moscova, 23 august 1939.

Pentru guvernul Reichului german                              Cu puteri depline din partea guvernului URSS

V. Ribbentrop                                                                               V. Molotov.”

(Istoria lumii in texte, B. Antoniu, A. Barnea,E Lung, pg 274)

Fișier:Tajny protokoł 23.08.jpg

Ribbentrop-Molotov ro.svg

 

( Via Wikipedia)

Anunțuri

„Trebuie insistat asupra unui punct care poate nu este suficient de clar pentru toti tovarasii, ce trebuie sa stie ca trecerea puterii in mainile Sovietelor inseamna de fapt astazi insurectia armata. Renuntarea acum in insurectia armata inseamna renuntarea la cuvantul de ordine esential al bolsevismului( toata puterea sovietelor) si la internationalismul revolutionar proletar in intregul sau.[…]

Aplicarea, in Rusia si in octombrie 1917, a principiilor marxiste inseamna: ofensiva simultana, brusca si cat se poate de rapida spre Petrograd, din exterior si din interior, din cartierele muncitoresti, din Finlanda, Reval, Kronstadt, ofensiva a intregii flote, concentrarea unor forte infinit superioare celor 15 sau 20.000 de oameni( poate mai mult) ai „garzilor burgheze”(elevii-ofiteri) si a unitatilor de cazaci.

Combinarea celor trei forte principale ale noastre: flota, muncitorii si unitati ale armatei, pentru cucerirea si pastrarea cu orice cost a: telefonului, telegrafului, garilor, podurilor, in primul rand.

Incercuirea si izolarea Petrogradului, apoi cucerirea lui printr-un atac concentrat al flotei, muncitorilor si trupelor[…].

Constituirea de detasamente din cei mai buni muncitori ce, inarmati cu pusti si bombe, vor ataca si inconjura „centrele” inamice (scolile militare, telegraful, telefonul,ect.) si care vor avea drept cuvant de ordine: sa piara pana la ultimul, dar sa nu lase inamicul sa treaca.

Succesul revolutiei ruse si al revolutiei mondiale depinde de doua sau trei zile de lupta.”

Lenin, Opere complete, Ed Politica, Buc

lenin

 

 

 

 

 

 

 

 

Lenin

Pentru ca este Octombrie, trebuie sa discutam subiectul Revolutiei Bolsevice, astfel ca va propun ca in urmatoarele zile sa citim materiale sau sa discutam diverse fragmente ale acestui eveniment istoric de o importanta maxima.

Astazi va propun un fragment din tezele lui Lenin care descriu doctrina si planurile comuniste, care pregatesc insurectia bolseica din octombrie 1917 si care initiaza ceea ce numim dictatura proletariatului.

” 1. Atitudinea noastra fata de razboi[…] nu admite nici o concesie, oricat de minima, caci(acest razboi) a ramas incontestabil un razboi imperialist, purtat de guverne din motive capitaliste…

2. […] tranzitia de la prima etapa a revolutiei, care a dat putere burgheziei din cauza gradului insuficient al constiintei si organizarii proletariatului, la cea de-a doua etapa care trebuie sa dea putere proletariatului si paturilor sarace ale taranimii.

3. Nici un sprijin pentru guvernul provizoriu care a demonstrat caracterul mincinos  al tuturor promisiunilor sale

4. Recunoastem ca partidul nostru[…] nu constituie pentru moment decat o slaba minoritate in cadrul majoritatii sovietelor de deputati ai muncitorilor, fata de blocul tuturor elementelor oportuniste, mici burgheze, cazute sub influenta burgheziei si care extind aceasta influenta si asupra proletariatului

5. Nu o republica parlamentara[…] ci o republica a Sovietelor deputatilor muncitorilor, salariatilor agricoli si taranilor din intreaga tara, de la baza pana la varf. Suprimarea armatei, a politiei si a corpului functionaresc.

6. In domeniul agrar[…] confiscarea tuturor pamnaturilor marilor proprietari funciari. Nationalizarea tuturor terenurilor din tara si punerea acestora la dispozitia sovietelor.

7. Fuzionarea imediata a tuturor bancilor din raea intr-o banca nationala unica plasata sub controlul Sovietelui.[…]

( Lenin, Opere alese, Ed Politica, Buc, 1965)

lenin

1. Critica la adresa calugarilor

” Dar iata si altii pe care ii fericesc aproape cat pe teologi. Sunt cei numiti indeobste calugari sau monahi, desi nici una din cele doua denumiri nu li se potriveste, caci nu stiu de ce este cineva mai putin credincios decat majoritatea acestor fatarnici si peste tot intalnesti hoarde de asa-zisi singuratici[…]. Lumea fuge de ei  ca de jivine salbatice , si numai intalnirea cu ei si este tinuta de semn rau. Totusi lor li se pare ca nu seaman, incredintati ca evlavia cea mai mare e totuna cu stiinta oarba. Virtutea lor sta in aceea ca nu cunosc slova si nu se indoiesc ca, atunci cand rag in biserica psalmi pe care nu-i inteleg, Dumnezeu, ingerii si toti sfintii raiului ii asculta si se bucura. Unii, mandri de slinul care l-au strans pe ei, merg si cer de pomana din poarta in poarta cu o nerusinare fara pereche. Nu scapi de ei nicaieri. In hanuri, carute sau vapoare, ti se baga in suflet si cersesc pana ce rapesc un obol care li s-ar cuveni adevaratilor nevoiasi. Asa arata urmasii apostolilor, care se straduiesc sa le calce acestora pe urme prin murdarie, nestiinta, mojicie si obraznicie.

Ce poate fi mai hazliu decat regulile acelea habotnice ale cinului lor, care pedepsesc orice mica abatere ca pe un pacat ce trebuie iaspasit? Toate sunt hotarate si masurate: numarul nodurilor de la opinca, culoarea si latimea cingatorii, stofa din care trebuie facuta mantia si din cate bucati, latimea tonsurii, forma si marimea glugii, ceasurile de somn[…]. Dar de la inaltimea acestor nerozii ii privesc de sus pe mireni, ba chiar si ordinele se dispretuiesc intre ele.[…].

Pe unii ii apuca tremuriciul cand vad bani, si mai bine ar pune mana pe un sarpe veninos decat pe vreun gologan. Dar cand e vorba de vin ori fetiscane sfintii parinti uita de canon[…].

Vedeti, cred ca monahii imi sunt indatorati pana peste cap, fiindca, fara a avea alt merit decat ca tiranizeaza gloata cu superstitiile, flecustetele si larma lor necontenita, se catara in inchipuire langa Sfintii Pavel si Antonie. Sa-i lasam balta pe sarlatanii a caror nerecunostinta fata de binefacerile mele nu este decat de prefacatorie. Evlaviosi pe dinafara, ei sunt pe dinauntru ticalosi fara pereche.”

2. Critica vanzarii de indulgente

” Ce sa mai zic de aceia al caror cuget fericit se mangaie cu credinta in acele mincinoase iertari de pacate? Ei masoara soroacele Purgatoriului ca si cu un ceasornic, socotind, fara teama de vreo greseala, ca dintr-o abaca, veacurile, anii, lunile. zilele…Iata, de pilda, un negutator, un ostas, un judecator care cred ca, aruncand in cutia milelor o mica moneda provenita din atatea jafuri, li s-a iertat toata haznaua de pacate din intreaga lor viata; ca atatea calcari de juraminte, atatea desfranari, atatea betii, galceve, omoruri, inselatorii, viclesuguri si tradari pot fi rascumparate, ca si printr-o invoiala, si ispasite in asa fel ca ei se simt indreptatiti sa inceapa din nou un alt sir de nelegiuiri.”

3. Critica infumurarii nobiliare

” […]Desi ma grabesc, dar nu pot trece sub tacere pe aceia care, macar ca nu se deosebesc intru nimic de ultimul carpaci, totusi se mandresc grozav cu un titlu zadarnic de noblete: unul pretinde ca neamul lui se coboara din Enea, celalalt din Brutus sau din Arthur; isi arata in fiece colt chipuri sculptate sau pictate de-ale inaintasilor, ti-i insira pe mosi-stramosii lor, cu strabunele lor titluri. Ei insisi nu prea se deosebesc de statuile mute, ba chiar mai lipsiti de duh decat chipurile acestea cu care se falesc. Totusi, multumita incantarii de sine, ei duc o viata de-a dreptul fericita. Si nu lipsesc altii, tot atat de prosti, care privesc cu admiratie, ca pe niste zei, acest soi de dihanii[…].”

*Elogiul nebuniei sau discurs spre lauda prostiei a fost publicat in anul 1511.

elogiul_nebuniei

(Istoria lumii in texte, Bogdan Antoniu, Alexandru Barnea, Ecaterina Lung, Bogdan Murgescu, Mirela-Luminita Murgescu, Gh Vlad Nistor, Cristian Olariu, Lucia Popa, Ed Universitas, pg 139-140)