Istoria Astazi

Archive for the ‘Ce mai citim azi?’ Category

1. Critica la adresa calugarilor

” Dar iata si altii pe care ii fericesc aproape cat pe teologi. Sunt cei numiti indeobste calugari sau monahi, desi nici una din cele doua denumiri nu li se potriveste, caci nu stiu de ce este cineva mai putin credincios decat majoritatea acestor fatarnici si peste tot intalnesti hoarde de asa-zisi singuratici[…]. Lumea fuge de ei  ca de jivine salbatice , si numai intalnirea cu ei si este tinuta de semn rau. Totusi lor li se pare ca nu seaman, incredintati ca evlavia cea mai mare e totuna cu stiinta oarba. Virtutea lor sta in aceea ca nu cunosc slova si nu se indoiesc ca, atunci cand rag in biserica psalmi pe care nu-i inteleg, Dumnezeu, ingerii si toti sfintii raiului ii asculta si se bucura. Unii, mandri de slinul care l-au strans pe ei, merg si cer de pomana din poarta in poarta cu o nerusinare fara pereche. Nu scapi de ei nicaieri. In hanuri, carute sau vapoare, ti se baga in suflet si cersesc pana ce rapesc un obol care li s-ar cuveni adevaratilor nevoiasi. Asa arata urmasii apostolilor, care se straduiesc sa le calce acestora pe urme prin murdarie, nestiinta, mojicie si obraznicie.

Ce poate fi mai hazliu decat regulile acelea habotnice ale cinului lor, care pedepsesc orice mica abatere ca pe un pacat ce trebuie iaspasit? Toate sunt hotarate si masurate: numarul nodurilor de la opinca, culoarea si latimea cingatorii, stofa din care trebuie facuta mantia si din cate bucati, latimea tonsurii, forma si marimea glugii, ceasurile de somn[…]. Dar de la inaltimea acestor nerozii ii privesc de sus pe mireni, ba chiar si ordinele se dispretuiesc intre ele.[…].

Pe unii ii apuca tremuriciul cand vad bani, si mai bine ar pune mana pe un sarpe veninos decat pe vreun gologan. Dar cand e vorba de vin ori fetiscane sfintii parinti uita de canon[…].

Vedeti, cred ca monahii imi sunt indatorati pana peste cap, fiindca, fara a avea alt merit decat ca tiranizeaza gloata cu superstitiile, flecustetele si larma lor necontenita, se catara in inchipuire langa Sfintii Pavel si Antonie. Sa-i lasam balta pe sarlatanii a caror nerecunostinta fata de binefacerile mele nu este decat de prefacatorie. Evlaviosi pe dinafara, ei sunt pe dinauntru ticalosi fara pereche.”

2. Critica vanzarii de indulgente

” Ce sa mai zic de aceia al caror cuget fericit se mangaie cu credinta in acele mincinoase iertari de pacate? Ei masoara soroacele Purgatoriului ca si cu un ceasornic, socotind, fara teama de vreo greseala, ca dintr-o abaca, veacurile, anii, lunile. zilele…Iata, de pilda, un negutator, un ostas, un judecator care cred ca, aruncand in cutia milelor o mica moneda provenita din atatea jafuri, li s-a iertat toata haznaua de pacate din intreaga lor viata; ca atatea calcari de juraminte, atatea desfranari, atatea betii, galceve, omoruri, inselatorii, viclesuguri si tradari pot fi rascumparate, ca si printr-o invoiala, si ispasite in asa fel ca ei se simt indreptatiti sa inceapa din nou un alt sir de nelegiuiri.”

3. Critica infumurarii nobiliare

” […]Desi ma grabesc, dar nu pot trece sub tacere pe aceia care, macar ca nu se deosebesc intru nimic de ultimul carpaci, totusi se mandresc grozav cu un titlu zadarnic de noblete: unul pretinde ca neamul lui se coboara din Enea, celalalt din Brutus sau din Arthur; isi arata in fiece colt chipuri sculptate sau pictate de-ale inaintasilor, ti-i insira pe mosi-stramosii lor, cu strabunele lor titluri. Ei insisi nu prea se deosebesc de statuile mute, ba chiar mai lipsiti de duh decat chipurile acestea cu care se falesc. Totusi, multumita incantarii de sine, ei duc o viata de-a dreptul fericita. Si nu lipsesc altii, tot atat de prosti, care privesc cu admiratie, ca pe niste zei, acest soi de dihanii[…].”

*Elogiul nebuniei sau discurs spre lauda prostiei a fost publicat in anul 1511.

elogiul_nebuniei

(Istoria lumii in texte, Bogdan Antoniu, Alexandru Barnea, Ecaterina Lung, Bogdan Murgescu, Mirela-Luminita Murgescu, Gh Vlad Nistor, Cristian Olariu, Lucia Popa, Ed Universitas, pg 139-140)

Viziunea lui Max Weber asupra capitalismului, a insemnatatii sale si a bunei functionari a acestuia se regaseste in lucrarea sa ” Etica protestanta si spiritul capitalismului”. Weber furnizeaza aici o explicatie ” genetica” a capitalismului din spiritul eticii protestante, intreaga lucrare fiind centrata pe dovedirea ideii ca aparitia capitalismului este consecinta Reformelor Protestante.

Weber studiaza modul in care dimensiunea culturala poate influenta toate celelalte aspecte  ale vietii, deci si economicul si politicul. El identifica trasaturile pe care trebuie sa le aiba individul, conturand un tip ideal al intreprinzatorului capitalist. Accentul este pus pe disciplina:” Capitalismul nu poate avea nevoie de reprezentatul practic al liberului arbitru  nedisciplinat ca muncitor, la fel cum nu poate avea nevoie de omul de afaceri a carui comportament il tradeaza ca lipsit de scrupule.” Capitalismul, asa cum il descrie Weber este un sistem organizat, cu o ierarhie bine stabilita, care nu presupune dorinta de castig ca scop in sine, ci castigul ca si profesie.

Ceea ce el defineste ca si etica protestanta este definit prin lutheranism, metodism, pietism, insa un loc aparte ofera doctrinei calviniste, caracterizata de ideea predestinarii.

Jean Calvin a fost influentat inmod special de Sfantul Augustin in elaborarea teoriilor sale, dar si de teologul medieval Duns Scotus, de Martin Luther si de Martin Bucer.

Doctrina lui se baza in principal pe ideea ca Biblia este „adevarata materializare a esentei divine si a vointei lui Dumnezeu.” La fel ca si Luther  si ca majoritatea protestantilor  predica ideea de „sola Scriptura”, considerand ca cine nu citeste Biblia cu ochii credintei, o intelege gresit. Mai radical, in viziunea lui Calvin avem de-a face cu un Dumnezeu atotputernic si atotstiutor care intervine direct in vietile credinciosilor. Ceea ce este diferit la Dumnezeul lui Calvin este ca acesta nu este un Dumnezeu iubitor, ci mai degraba unul razbunator. Calvin sustine ca omul este neinsemnat si pacatos, concepand relatia intre om si Dumnezeu ca fiind cea dintre sclav si stapan. Omul il cunoaste pe Dumnezeu doar prin renuntarea la sine si intreaga lui existenta trebuie sa fie dedicata indeplinirii vointei lui Dumnezeu.

Doctrina potrivit careia Calvin este cunoscut in prezent este cea a predestinarii. Conform acestei credinte, daca Dumnezeu este atotstiutor, inseamna ca el a stiut dintotdeauna ce se va intampla. Iar daca este atotputernic, inseamna ca nimic nu se intampla fara voia lui. Rezulta, astfel, ca fiecare actiune a unei persoane este stiuta si predestinata de Dumnezeu. Potrivit doctrinei, omului ii este predestinata mantuirea sau nu. Dumnezeu ii alege  pe cei care vor fi mantuiti si nimic din ce poate face omul nu poate influenta aceasta decizie. Calvin era  convins ca omul este atat de neinsemnat si de pacatos incat nu putea concepe ca actiunile omului pot influenta deciziile divinitatii.

Analizand elementele constitutive ale doctrinei calviniste, Max Weber concluzioneaza ca acestea stau la baza nasterii capitalismului. Biserica protestanta conciliaza  principiile dogmei crestine cu acumularea de bogatii. Asa cum o prezinta Calvin, acumularea averii este un dar de la Dumnezeu si face parte din semnele care arata individului faptul ca a fost ales spre mantuire. Averea celui care munceste este pusa in slujba comunitatii, Dumnezeu ii iubeste pe cei care acumuleaza bogatie pentru ca aceasta inseamna un bun de consum de care se bucura toti oamenii, intr-un fel sau altul.

La Calvin, faptele bune sunt un semn ca individul a fost ales. Asa cum rezulta din principiile fondatoare ale doctrinei calviniste, munca este un scop in sine, o porunca de la Dumnezeu. Absenta dorintei de a munci este un simptom al absentei starii de gratie. Conform protesntantismului si, in special, ramurii calviniste, profesia reprezinta vocatie, adica o misiune careia individul trebuie sa i se supuna. Asa cum identifica Max Weber, viata celui fara de profesie este lipsita de caracterul sistematic metodic pe care il cere asceza crestina. Dumnezeu ofera omului sansa de castig, Aceasta chemare trebuie urmata indeaproape de catre individ,altfel este considerata ca refuz de a fi administratorul lui Dumnezeu.

Este clar, afirma Weber ca protestantii ” au demonstrat o inclinatie specifica spre rationalismul economic atat ca patura dominanta, cat si ca una dominata, atat ca majoritate, cat si ca minoritate, ceea ce la catolici nu s-a putut si nu se poate constata”.

Reforma protestanta conciliaza astfel, in viziunea lui, crestinismul cu productia de bunuri.

Max Weber

Max Weber

Jean Calvin

Jean Calvin

Opera lui Le Bon a fost considerata de multi un manual de urmat pentru un viitor dictator.  Exemplul lui Benito Mussollini poate intari aceasta idee intrucat acesta a fost unul din marii discipoli ai autorului, numindu-l consilier pe autor atunci cand isi pregatea discursurile.

„Psihilogia multimilor” explica in detaliu modul de gandire si de actiune colectiv al oamenilor si ofera indicatii precise despre cum se pot controla credintele, judecata si actiunile multimilor.

Iata mai jos cateva paragrafe care ilustreaza aceste idei.

„In mod obisnuit, prin mase intelegem reunirea unor indivizi, indiferent de nationalitatea, profesia ori sexul lor si de intamplarea ce a facut ca ei sa se afle laolalta.”

Autorul insista asupra ideii ca, in anumite imprejurari date, „personalitatea constienta dispare, sentimentele si ideile tuturor entitatilor sunt orientate in aceeasi directie”, aparand ceea ce el numeste „spirit colectiv”. Disparitia personalitatii constiente si orientarea sentimentelor si gandurilor in acelasi sens reprezinta prima caracteristica a multimii organizate.

Autorul explica cum actele noastre constiente decurg din inconstient, dintr-un substrat format de credinte ereditare. Astfel, spune el, indivizii unei rase se aseamana datorita acestui substrat inconstient si se deosebesc prin constient, spre exemplu educatie. Totusi, atunci cand vine vorba despre formarea unei astfel de multimi organizate, colective si lipsite de personalitate individuala, in tot ce tine de afectiv, religie, politica, oamenii superiori prin educatie nu depasesc nivelul oamenilor de rand.

Ideea principala a acestui manual o reprezinta afectivul oamenilor si felul in care acestia pot fi manipulati folosindu-se sentimentele si credintele indivizilor. Aceasta este si arma liderul charismatic care reuseste sa conduca prin puterea multimii, formandu-si o imagine de salvator. Acest tip de lider este exact ceea ce multime considera ca are nevoie la un moment dat ( spre exemplu, Adolf Hitler a fost ales conducator la germanilor prin vot democrat si vointa poporului care avea nevoie de un salvator, de un lider care sa restaureze gloria poporului de dinainte de Primul Razboi Mondial).

Pornind de la aceste idei, pe parcursul capitolelor cartii regasim  pasi simpli de urmat pentru stapanirea multimilor. ” In primul rand, in multime individul capata, doar din pricina numarului, sentimentul unei forte invincibile, permitandu-i sa cedeze instictelor, pe care, singur, le-ar reprima”.

In ce priveste sentimentele si etica maselor, autorul subliniaza cateva elemente definitorii: impulsivitatea, mobilitatea si irascibilitatea maselor, capacitatea lor excesiva de a se lasa sugestionate si capacitatea lor de a contagia un numar cat mai mare de indivizi,  exagerarea si simplismul sentimentelor, precum si intolerantam autoritarismul si conservatorismul acestora. „Masele nu cunosc decat sentimente simple si radicale, opiniile, ideile si convingerile ce le sunt sugerate fiind acceptate sau respinse in bloc, drept adevaruri absolute sau erori nu mai putin absolute.” Stim  cu totii cat de intolerante pot fi credintele religioase. Este evident, deci, ca masele nu respecta anumite reguli ale eticii, multi psihologi afirmand ca masele au un nivel moral foarte jos.

Urmatorul pas de care trebuie sa se tina seama este ca ideile sugerate maselor trebuie sa imbrace o forma cat mai simpla.  Le Bon explica cum atunci cand trebuie ” sa pui in miscare o masa de oameni si o sa o determini sa comita un act oarecare- sa prade un palat, sa se jertfeasca pentru a apara o baricada- asupra ei se actioneaza prin sugestii rapide”( forta exemplului.) ” Se recurge, in general, la trei procedee: afirmatia, repetitia, contagiunea. Actiunea lor este lenta, dar efectul durabil”. Cu cat afirmatia este mai simpla, cu atat se impune mai bine. Cu cat este mai repetata, cu atat prinde radacini. Napoleon spunea ca toata retorica nu contine decat o singura figura demna de interes: repetitia. Dupa ce iti este repetat un lucru de multe ori, dupa o vreme, uiti cine este emitatorul ideii si ajungi sa fi convins ca acesta este adevarul. Contagiunea vine o data cu numarul de adepti. Pentru a-i simti efectele nu e nevoie nici macar ca indivizii sa fie in acelasi loc.

” De indata ce un anumit numar de fiinte se gasesc laolalta, fie ca este vorba de o turma de animale sau de o multime de oameni, ele se plaseaza din instinct sub autoritatea unui conducator.” De cele mai multe ori, conducatorul este primul convins de o anumita idee, o persoana de actiunea, a carei vointa va deveni nucleul multimii. Autoritatea indrumatorilor, asa cum ii numeste autorul, este de cele mai multe ori despotica si istoria nu este altceva decat o confirmare a acestei idei. Toti conducatorii care au stiut sa apeleze la sentimentele si credintele oamenilor au condus intr-un mod cel putin autoritar( vezi Puciul de la Berarie a lui Hitler, Revolutia Franceza si Napoleon, Revolutia Bolsevica si Lenin si exemplele ar putea continua).

Un manul al liderul charismatic, „Psihologia multimilor” este si in prezent un manual de actualitate si o arma puternica in mainile persoanei potrivite.

Va recomand cu caldura sa lecturati cartea. E imposibil sa nu va captiveze.

Varianta mea apartine Editurii Antet si a costat doar 12 lei.

Pentru iubitorii perioadei Renascentiste, recomand cu caldura, Utopia,  lui Thomas Morus, in care veti regasi descrierea organizarii politice a unei natiuni insulare imaginare.

ImagineVarianta mea de la Editura Antet, publicata in anul 2007 si a costat 14 lei.

O puteti achiziona online la Editura Antet, la Librariile Eminescu sau pe price.ro.

Lectura placuta:)