Istoria Astazi

Arhivă autor

PROD-Adolf-Hitler-whrend-einer-Rede

Ca Adolf Hitler a fost ales conducator al germanilor in ciuda faptului ca si-a exprimat deschis intentiile fata de evrei este un lucru bine cunoscut astazi. Am putea spune chiar ca a fost ales nu in ciuda, ci datorita acestui lucru, de o populatie germana care cauta un tap ispasitor si revenirea la gloria de dinainte de Primul Razboi Mondial.

Puterea de seducere a maselor este una din principalele caracteristici ale liderilor charismatici. Regimurile totalitare adauga la aceasta o alta, cea a infailibilitatii liderilor lor, construita cu ajutorul propagandei si a cultului personalitatii. Si ce exemplu mai bun pentru a analiza acest aspect, decat Adolf Hitler, astazi, cand se implinesc 129 de ani de la nasterea acestuia ( 20 aprilie 1889).

Primul din angajamentele membrului de partid enumerate in „Organisationsbuch der NSDAP” arata ca :”Fuhrerul are intodeauna dreptate”.(1).  Pentru un popor care inca suferea umilinta pierderii Primului Razboi Mondial, la care se adauga  mizeria economica produsa de prabusirea financiara a Republicii de la Weimer, Hitler nu parea un politician obisnuit, ci un personaj asemanator unui zeu din trecutul Germaniei, care venise sa salveze natiunea. Dupa cum scria istoricul Eberhard Jackel, ” ceea ce simteau pentru el era aproape o devotiune copilareasca fata de un tata iubit”. Mitul lui Hitler ca mantuitor fara prihana al poporului sau a fost atat de plin de succes, incat pentru greselile lui nu el a fost invinovatit, ci oportunistii din partid supusi greselii. Mai mult, prezumtia sa de infailibilitate se bazeaza ” nu atat pe inteligenta sa superioara, cat pe interpretarea corecta a fortelor esentialmente disponibile in istorie sau natura, forte pe care nici infrangerea, nici ruina nu le pot dezminti” (2). Iar unul din cele mai frumoase exemple  de acest gen de sofisme s-a petrecut in 1933, cand comunistii germani au refuzat timp de aproape 2 ani sa recunoasca faptul ca victoria lui Hitler fusese o infrangere pentru Partidul Comunist German.

Efectul de propaganda al infailibilitatii a incurajat obisnuinta conducatorilor totalitari de a-si anunta intentiile sub forma unor profetii. Cel mai faimos exemplu este anuntarea de catre Fuhrer in fata Reichstagului, in ianuarie 1939: ” Astazi vreau din nou sa mai fac o profetie: in cazul in care bancherii evrei[…] reusesc inca o data sa arunce  popoarele intr-un razboi mondial, rezultatul va fi […] anihilarea rasei evreiesti in Europa”. Tradus in limbaj netotalitar, acest lucru inseamna : intentionez sa fac razboi si intentionez sa ii omor pe evreii din Europa. Indata ce victimele au fost executate, ” profetia” a devenit adevarata: nu s-a intamplat nimic altceva decat ce se prezisese.

Cultul personalitatii al lui Hitler a capatat amploare si datorita faptului ca nazistii au fost de la inceput prudenti sa nu foloseasca niciodata lozinci ca democratie, republica, dictatura sau monarhie, care ar fi indicat o forma specifica de guvernare. Hitler obisnuia sa sublinieze ” De altfel, eu nu sunt seful unui stat in sensul de a fi un dictator sau monarh, ci sunt un lider al poporului german.” (3) Hans Frank se exprima in acelasi spirit: ” Reich-ul national-socialist nu e un regim dictatorial, si cu atat mai putin arbitrar. Mai degraba, Reich-ul national-socialist  se bazeaza pe loialitatea reciproca a Fuhrer-ului si a poporului.” (4)

Hannah Arendt spunea ca cea mai eficienta fictiune a propagandei naziste a fost inventia unei conspiratii mondiale evreiesti. Minciuna unei deja existente dominatii mondiale evreiesti ( Protocoalele Inteleptilor Sionului, un fals fabricat in Rusia, descria o conspiratie internationala evreiasca)forma baza iluziei unei viitoare dominatii mondiale a germanilor. ” N-am sa recunosc niciodata  ca alte natiuni au aceleasi drepturi ca cele germane”, promitea Hitler.

Publicarea Protocoalelor Inteleptilor Sionului in ziarul nazist Volkisher Beobachter a dat o greutate si mai mare avertizarilor lui Hitler din Mein Kampf, potrivit caruia evreii cauta sa contamineze sangele german prin seducerea fetelor ariene pure: ” Cu o bucurie satanica pe fata, tanarul evreu brunet pandeste in asteptarea fetei naive pe care o profaneaza cu sangele sau[…] iar evreii sunt cei care au adus negrii in tinutul Rinului, avand intotdeauna acelasi gand secret si limpede de a ruina rasa alba, pe care o urasc”.

Cultul personalitatii lui Hitler a fost atat de bine construit incat chiar si atunci cand era clar ca razboiul este pierdut , poporul i-a ramas credincios si a fost socat de complotul cu bomba al ofiterilor condusi de contele von Stauffenberg. Este extraordinar ca oamenii nu simteau altceva decar simpatie pentru un om care risipise vietile a milioane de tineri si aduse tara pe marginea prapastiei, lucru care poate justifica afirmatia ca Hitler a avut cel mai de succes cult al personalitatii din istorie.

*****

(1) Editie publicata in 1936, pg8

(2) Hannah Arendt,  Originile totalitarismului, pg 433

(3) Ausgewahlte Redem des Fuhrers, 1939, pg 114

(4) Recht und Verwaltung, Munchen, 1939, pg 15

 

 

 

 

 

 

Anunțuri
Etichete:

Franklin_Roosevelt_-_Presidential_portrait

Franklin Delano Roosevelt a fost al 32-lea presedinte al Statelor Unite ale Americii ( 1933-1945) si singurul presedinte din istoria SUA care a fost instituit in functie pentru 4 mandate consecutive.

Pe plan international, Roosevelt s-a remarcat prin contributia sa la infrangerea Germaniei naziste in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Totodata, este cunoscut pentru contributia sa in depasirea crizei economice din SUA, cunoscuta si sub numele de „Marea Depresie” care a durat intre 1929 si 1939.

In data de 12 aprilie 1945, Franklin Roosevelt moare in timp ce era inca in functie, iar vice-presedintele Harry Truman depune juramantul ca cel de-al 33-lea presedinte al Statelor Unite, aflate inca in razboi si in posesia unor arme cu o putere fara precedent pana atunci. Sub conducerea acestuia sunt eliberate cele 2 bombe atomice de la Hiroshima si Nagasaki, din vara aceluiasi an.

main_1200-900x450” Pentru a ascunde pregatirile si declansarea operatiunii Barbarossa (invadarea URSS in iunie), Inaltul comandament german a pus in scena mare operatiune de intoxicare (1) a serviciilor secrete sovietice. Intoxicarea a comportat o mare varietate de tehnici si de inselatorii. Tema generala era sa-i faca pe sovietici sa creada ca toate pregatirile pe care voiau sa le ascunda sunt destinate imvadarii Marii Britanii, fie din porturile franceze de la Marea Manecii ( Operatiunea Haifisch, Rechinul), fie din Norvegia (Operatiunea Harpune, Harponul). Generalii germanii care au participat la aceasta intoxicare nu stiau ca este vorba numai de o amagire si au fost intru totul convinsi ca se pregateau sa invadeze Marea Britanie.

Au avut loc numeroase miscari de trupe. Trenuri pline cu oameni si materiale paraseau in mod ostentativ frontiera de est pentru a merge spre vest, dar se intorceau noaptea. S-au efectuat exercitii de imbarcare si debarcare a trenurilor cu divizii care ar fi trebuit sa ajunga in porturile de pe tarmul Marii Manecii, acolo unde se adunau unitatile. Au fost elaborate ordine false de deplasare care au cazut in mainile serviciilor aliate prin intermediul agentilor sau al unor prieteni neutri. Au fost organizate numeroase zboruri de recunoastere germane deasupra coastelor de est ale Marii Britanii.

Marina germana a participat pa aceasta inselatorie, organizand o activitate intensa de debarcare, mai ales in porturile de pe tarmul Marii Manrcii si din Norvegia.

Pentru a-i pacali pe sovietici in privinta ordinului de lupta si a apropierii trupelor lor de frontiera, nemtii au pus in functiune retele false de comunicatii radio si au lansat ordine false de stat-major, care au cazut in mana serviciilor secrete sovietice. Ziarele au publicat articole bine orientate. Mesajele personale din emisiunile de radio ale posturilor publice pareau sa arate  ca trupele de soc germane, cum erau parasutistii, blindatele, formatiunile SS sunt cantonate in Franta sau in Olanda si ca in est nu sunt decat divizii slabe. De exemplu, o unitate multumeste artileristilor dintr-o divizie blindata pentru ca le-a trimis cateva sticle cu vin de Bordeaux. Sau trei parasutisti de pe tarmul Marii Manecii ii fac urari unei infirmiere. Ofiterii SS din Leibstandarte ii trimit comandatului lor ranit trei sticle de sampanie Hennessy, cumparate pe plan local si, deci, de cea mai buna calitate. Se raspandesc zvonuri referitoare la rezidentii straini din Germania, la membrii misiunilor diplomatice sau comerciale neutre. Aceste zvonuri ajung in cele din urma in Uniunea Sovietica sau in Anglia. Ele pornesc din locuri diferite, sunt raspandite pe canale multiple, la Berlin prin portarul hotelului Markthalle, angajat al Abwehr-ului (2), in piata de legume si fructe, la centrele de difuzare a presei. Sunt variate, adaptate diferitelor categorii de straini, neutri ssu militari germani, angrosisti. Astfel, << ne putem astepta la o reducere a numarului de trenuri civile in vest, caci vor fi rechizitionate>>.

Abwehr-ul a folosit si militari pe care i-a pus sa joace un anumit rol, destinat unor eventuali britanici si neutri rezidenti in Germania, care ar putea fi agenti aliati, inclusiv rusi. Abwerh-ul considera ca aceste actiuni, inclusiv zvonurile, se vor regasi in tarile neutre din Europa si vor ajunge in cele din urma la serviciile de informatii inamice. Astfel, in cluburile civile sau militare de la Berlin si din vestul Germaniei se puteau vedea ofiteri ai unitatilor de blindate fumand tigari cumparate direct din Olanda. Se povesteste ca un ofiter superior a fost arestat pentru indiscretie: a vorbit despre viitoarea invadare a Insulelor Britanice.

Directorul hotelului Schloss Bellevue de la Berlin, hotel care serveste pentru receptii oficiale, a primit ordin sa se pregateasca sa primeasca inalti demnitari rusi la sfarsitul lunii mai. Aceasta operatiune confirma zvonurole, lansate cu mare grija, conform carora Stalin insusi va veni curand sa faca o cura de tratament la Baden-Baden. Statia de metrou Anhalter se inchide pentru public: va trebui sa-i primeasca pe demnitarii sovietici si este pavoazata in consecinta.

Prin emisiuni, prin note de serviciu care se vor indiscrete, prin presa, sunt invitati sa se prezinte la autoritatile militare sau civile toti aceia care au cunostinte despre Marea Britanie sau Irlanda si care vorbesc engleza. Se tiparesc mici brosurele despre modul de viata din Insulele Britanice, cuprinzand si fraze si expresii traduse in engleza, destinate trupelor de invazie.

Abwehr-ul este cel care desfasoara cele mai multe operatiuni de intoxicare , dar participa la acestea si organismele care depind de Ministerul Afacerilor Externe si de cel al Propagandei si Informatiei. Doua cluburi, Auslandpress Klub si Ausland Klub, amandoua frecventate de numerosi ziaristi si de diplomati din tarile neutre, sunt si ele vehicule ale inducerii in eroare. Goebbels insusi participa la marea inselatorie: scrie un articol in Voelkisher Beobachter din 20 iunie, in ajunul declansarii invaziei in URSS, despre cucerirea Cretei, lasand sa se inteleaga ca urmatoarea invazie va avea loc in Insulele Britanice. In mod ostentativ, Abwehr-ul cenzureaza anumite pasaje din articole ” din motive de securitate”, dar abia dupa ce ziaristii straini apuca sa le citeasca.

Cu cateva zile inainte de declansarea operatiunii Barbarossa, masurile de securitate de pe tarmup Marii Nordului au fost intarite. Hotelierii sunt obligati sa verifice cu atentie identitatea calatorilor. Anumite zone erau total interzise si accesibile numai detinatorilor unor pasapoarte speciale.

Ofiterii si generalii germani din est si-au ignorat adevaratele obiective pana in ultimul moment, iar unitatile de asalt au fost aduse la frontiera de abia in ultimul moment.

Conducatorii sovietici nu au banuit nimic despre pregatirile germane pana in ultima clipa.

Iar britanicii, la randul lor, au avut mereu prezenta in minte posibilitatea unui atac german pe coasta lor de est.”

(1) Intoxicarea se refera la actiunea seeviciilor de indormatii avand ca obiectiv derutarea si dezorientarea gandirii adversarului. Intoxicarea vizeaza derutarea rationamentelor, punerea sub semnul intrebarii a aparentelor realitatii, asadar dirijarea spre o decizie gresita.

(2) Abwerh-ul este serviciul de informatii, contraspionaj si de actiune al fortelor armate germane, comun armatei terestre, marinei si armatei aerului.

*****

text preluat din Jean Deuve, Serviciile Secrete in timpul celui de-al doilea razboi mondial, Ed Orizonturi, pg 77-80.

Screenshot_20180404-164631.jpg[…] Mancam biscuiti, dar nu mai erau biscuiti, ci pulberea lor, amestecata cu bucati de vierme, pentru ca acestia mancasera tot ce era bun; si mancam niste piele de bou; […] piei foarte aspre din pricina soarelui, ploii si vantului. Le lasam vreme de patru sau cinci zile in mare si apoi le puneam pe jaratec si asa le mancam, si de asemenea de multe ori mancam si rumegus de lemn. Soarecii se vindeau cu jumatate de ducat unul si nici asa nu se gaseau prea multi. Dar peste toate nenorocirile, aceasta era cea mai rea: cresteau gingiile la unii deasupra dintilor atat jos cat si sus, incat cu niciun chip nu mai puteau manca. Si astfel se prapadeau de acest betesug.(1) Murira 19 oameni si uriasul, impreuna cu un indian de pe pamantul Verzin(2). Douazeci si cinci sau treizeci de oameni se imbolnavira, pe unii ii dureau bratele, pe altii picioarelensau alte parti, astfel ca putini ramasera sanatosi.[…]

In aceste trei luni si douazeci de zile am mers aproape 4000 de leghe fara oprire prin aceasta mare Pacifica ( intr-adevar e foarte pasnica, pentru ca in aceasta mare n-am avut furtuna) fara a vedea niciun pamant, ci numai doua insulite nelocuite, pe unde nu gasiram decat pasari si copaci; le numiram Insulele Nenorocite. Sunt departe una de alta la doua sute de leghe. Nu gasiram fundul pe langa ele, vazuram numai multi rechini.”

 

(1) Scorbut

(2) Brazilia

**********

Cu Magellan in jurul lumii, Relatarea lui Antonia Pigafetta si alte izvoare contemporane, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1960, pg 53-54

 

 

Etichete:

Pentru membrii familiilor regale din Europa, casatoria a insemnat cel mai adesea obligatie si foarte rar iubire. Partenerii, in  special ai mostenitorilor tronului, se aleg de rang egal pentru a asigura cea mai potrivita alianta politica, militara si financiara.

Cu toate acestea, s-a intamplat ca un print sa se indragosteasca de o femeie considerata nepotrivita sa devina sotia viitorului rege. Asa a aparut casatoria morganatica. Termenul provine dintr-o sintagma  latina si inseamna „casatorie pe baza darului de dimineata”: mireasa nu are dreptul decat la dota primita in dimineata nuntii. Nu are dreptul la titlul, blazonul sau averea sotului si nu poate mostenii nici macar copiii. Aceste casatorii se mai numesc „casatorii de stanga” pentru ca mireasa sta in stanga mirelui si nu in dreapta, cum este obiceiul.

Poate ca cea mai celebra casatorie morganatica a timpurilor moderne a fost cea din 1900 intre arhiducele Franz Ferdinand, mostenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar si contesa Sofia Chotek. Contesei i se reamintea frecvent rangul ei inferior, nu ii era ingaduit sa intre in incaperi o data cu sotul ei si nici nu statea langa el la ceremoniil oficiale.  Au fost impreuna insa in alta imprejurare notabila, la 28 iunie 1914, la Sarajevo. Gloantele care i-au ucis au fost impuscaturile care au declansat Primul Razboi Mondial.

Cardinalul Richelieu a fost una din imaginile emblematice ale Frantei secolului al XVII-lea.

Cu o ascensiune fulminanta, ( episcop la doar 22 ani,  cardinal la 37 ani, prim ministru al Frantei la 39 ani), Armand Jean du Plessis de Richelieu va avea mereu un cuvant de spus in evolutia politica a tarii, conduse de Ludovic XIII.

In anul 1622, Richelieu devine cardinal. Aceasta numire a insemnat mult mai mult decat o promovoare in ierarhia bisericeasca, caci a castigat un dublu statut: reprezentantul principal al intereselor Bisericii si, din punct de vedere al Romei, reprezentantul principal in formularea politicii regale care afecta Biserica. Desi a reusit cu greu sa intre in gratiile regelui adolescent, Richelieu este numit prim ministru in 1624. In aceasta calitate, si-a exercitat puterea in numele regelui, a carui suveranitate era indivizibila si absoluta. Regele nu raspundea decat in fata lui Dumnezeu. In practica, insa, cardinalul a avut grija sa se asigure ca deciziile sale majore au primit aprobarea regelui. Richelieu ii cunostea slabiciunile lui Ludovic si se informa mereu, prin intermediul propriilor créatures, de dispozitiile si bolile regelui.

Ascensiunea lui Richelieu si maniera sa ferma de a se folosi de puterea regala au atras dupa sine opozitie si intriga. Asasinatele erau mereu pe ordinea de zi a cuiva: Chalais in 1626, Marillac in 1630, Montmorency in 1632, Cinq-Mars in 1642. Louis de Marillac, de exemplu, un general care servea in Italia din 1630, si-a primit pedeapsa pentru presupusa complicitate la lovitura de stat esuata din 1630, lovitura de stat care urmarea inlocuirea lui Richelieu cu fratele rau, Michel de Marillac. Acesta din urma a murit in inchisoare. Cand dovezile lipseau, era invocata ratiunea de stat: un general nesigur in fruntea unei armate era un pericol.

O caracteristica a guvernului lui Richelieu a fost folosirea unor comisii si tribunale speciale. Procesele lui Marillac, Montmorency si Cinq-Mars au fost procese politice: verdictul a fost stabilit dinainte prin selectia judecatorilor facuta de ministru. El a mers chiar mai departe prin crearea unei notorii Camere a Arsenalului pentru judecarea infractorilor politici, pe ia folosit-o impreuna cu agenti  speciali de supraveghere si  interventii rapide. Richelieu motiva aceste masuri pri ratiuni politice de stat ( vezi articolul despre Ratiunea de stat in viziunea lui Richelieu). Astfel a facut si a atunci cand, ca o consecinta a rascoalei Nu-pieds, oamenii au fost executati fara a fi judecati sau atunci cand Saint-Cyran a fost trimis la inchisoare.

Arta juca si ea un rol important. Inca de la inceputul relatiei sale cu Maria de Medici, mama lui Ludovic, ea insasi o sustinatoare a artei, Richelieu a urmat traditia italiana, adoptata de francezi, a artei autorizate in decoruri impozante pentru a ilustra puterea suveranului. Apare astfel propaganda, atat arta cat si literatura erau utilizate pentru manipularea gandirii contemporane. In galeria de la Richelieu ( noul sau oras era destinat ca centru administrativ), nu mai putin de 51 de picturi preamareau realizarile cardinalului.

O alta actiune personala care a devenit, sub indrumarea lui Richelieu, un instrument de propaganda a fost Gazette. Cardinalul a monitorizat ziarul prin agenti de incredere, s-a asigurat ca esecurile sa fie rastalmacite si victoriile mult laudate si a folosit publicatia pentru a promova cauze mult sperate, precum colonizarea Canadei.

Regimul cardinalilor ( 1624-1661) a avut un mare impact asupra societatii franceze. Esecul Frondei a intarit tendinta spre absolutism si i-a consolidat principiile.

La conducerea Frantei a urmat Ludovic al XIV-lea, Regele Soare, a carui conducere este exact expresia a credintei ca suveranul are puteri absolute.

 

 

*********

Geoffrey Treasure, Richelieu si Mazarin, ed. Artemis

 

28 iulie 1914 reprezinta o data incarcata de semnificatie istorie. Acum 101 ani, Austro-Ungaria a declarat razboi Serbiei, declansand, astfel, Primul Razboi Mondial( 1914-1918).

in 23 iulie 1914 Austro-Ungaria a dat un ultimatum Serbiei ca urmare a actului lui Gavrilo Princip, responsabil de atentatul de la Sarajevo din 28 iunie 1914, in urma caruia a fost asasinat arhiducele Franz Ferdinand.

260px-Gavrilo_Princip_assassinates_Franz_Ferdinand

Peste 25 de tari au luat parte la conflict, fie de partea Antantei(Franta, Marea Britanie, Rusia, Italia, Japonia si, din 1917, Statele Unite ale Americii) , fie de cea a Puterilor Centrale( Germania, Austro-Ungaria şi Imperiul Otoman )

Sfarsitul razboiului a fost consacrat prin Tratatul de la Versailles din 28 iunie 1919, bilantul razboiului fiind de aproximativ 20.000.000 de morti, dintre care peste 6.000.000 civili.

Primul Razboi Mondial a dus la  prabusirea a patru mari dinastii imperiale in Germania, Rusia, Austro-Ungaria si Turcia. A fost cauza Revolutiei Bolsevice din 1917 din Rusia ducand la nasterea si raspandirea regimurilor totalitare precum socialismul, nazismul si fascismul si astfel, la izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial.


Anunțuri