Istoria Astazi

Napoleon vazut de Metternich

Posted on: Septembrie 27, 2013

” Ceea ce m-a socat intotdeauna cel mai mult in relatiile mele cu Napoleon a fost mai intai eminenta sa perspicacitate si marea sa modestie in raport cu gandirea si inteligenta lui. Sesiza lucrurile in esenta lor, le dezbraca de accesoriile inutile, dezvoltandu-si gandirea si neincetand sa formuleze argumente decat dupa ce a ajuns concludenta si de o perfecta claritate gasind mereu cuvantul potrivit la locul potrivit sau inventand cuvantul pe care pana atunci limba nu-l crease inca. Intalnirile sale erau intotdeauna interesante. El nu taifasuia, el vorbea mijlocind abundenta ideilor sale si usurand exprimarea; el stia cu dibacie sa puna stapanire pe cuvinte dand frazei un anumit subinteles[…]

[…]Inteligenta ii suplinea stiinta. A devenit legislator si administrator, ca si mare comandant, urmarindu-si instinctul. Gandirea si calitatile  il conduceau mereu catre pozitiv, clar, util;respingea ideile vagi, detesta de asemenea utopiile vizionarilor si abstractiunile ideologilor[…]

Avea un profund dispret fata de falsa filosofie ca si pentru falsa filantropie a secolului al XVIII-lea. Printre corifeii acestor doctrine mai ales Voltaire era obiectul aversiunii sale.

[…] Napoleon nu era ireligios in sensul obisnuit al termenului. El nu admitea ca poate exista vreodata vreun ateu de buna credinta. Condamna deismul considerandu-l un fruct al speculatiilor indraznete. Crestin si catolic[…], el privea crestinismul  ca fundament al tuturor civilizatiilor adevarate, iar catolicismul ca cel mai favorabil cult pentru mentinerea ordinii si linistii morale in timp ce protestantismul-sursa de neliniste si dezbinari. Indiferent de ceea ce el credea despre practicile religioase, le respecta prea mult pentru ca niciodata sa nu-si permita a face glume pe seama celor care le practicau.

[…] Unul din marile sale regrete, cel mai pregnant si constant era acela de a nu putea invoca principiul legitimitatii ca baza a puterii. Putini oameni au simtit atat de profund cat de precara si fragila le este autoritatea personala si cat de expusa atacurilor.

[…] Napoleon se considera o fiinta izolata in aceasta lume, facut pentru a guverna si pentru a conduce toate sufletele dupa bunul sau plac. Nu avea fata de semenii sai mai multa consideratie ca cea pe care o poate avea un sef de atelier fata de lucratorii sai.

[…] Opinia lumii asupra intrebarii daca Napoleon merita in fond titlul de mare om este inca impartita si va fi poate mereu asa. Va fi imposibil sa contesti marile calitati ale celui care iesit din anonimat a putut in cativa ani sa devina cel mai puternic si cel mai de temut dintre contemporani. Dar forta, puterea, superioritatea sunt termeni mai mult sau mai putin relativi. Pentru a aprecia la justa valoare geniul sau, trebuie avuta in vedere masura reala a secolului.”

( Metternich, Napoleon, portrait suivi d`Entretiens de Napoleon et d`autres details, Ed J et R Wittmann, Paris, 1946)

napoleon

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: