Istoria Astazi

Lectia de cultura generala: 3 mai

Posted on: Mai 3, 2013

La 3 mai 1494, Cristofor Columb a descoperit Jamaica. Columb a fost un navigator italiano-spaniol care a plecat in descoperirea unei rute spre Asia, prin Oceanul Atlantic, insa a ajuns sa descopere ceea ce numim astazi continentul American.

Columb a descoperit Jamaica in timpul celei de-a doua calatorii ale sale(In septembrie 1493, Columb a pornit din Spania cu 17 vase si aproximativ 1500 de oameni).

Cristofor Columb

Cristofor Columb

Mai aproape de noi, si ca timp si ca locatie, in 3 mai 1848 are loc marea Adunare Nationala de la Blaj, in cadrul careia romanii au adoptat programul Revolutiei Romane din Transilvania, denumit „Petitiunea Nationala”.

Petitiunea nationala

Prevederile acesteia au fost:

Natiunea romana, razimata pe principiul libertatii, egalitatii si fraternitatii, pretinde independinţa sa nationala in respectul politic ca sa figureze in numele sau ca natiune romana, sa- si aiba reprezentantii sai la dieta tarii in proportiune cu numarul sau, sa-si aiba dregatorii sai in toate ramurile administrative, judecatoresti si militare in aceeasi proportiune, sa se serveasca cu limba sa in toate trebile ce se ating de dansa, atat in legislatiune, cat si in administratiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare nationala generala. La acestea s-au adaos ca de aci inainte in lucrarile legale ale celorlalte natiuni transilvane si in limbile lor romanii sa se numească romani, iar nu olah, walach si bloch.

Natiunea romana pretinde ca biserica romana, fara distinctiune de confesiune, sa fie si sa ramana libera, independinta de la oricare alta biserica, egala in drepturi si foloase cu celelalte biserici ale Translivaniei. Ea cere restabilirea mitropoliei romane si a sinodului general anual dupa vechiul drept, in care sinod să fie deputati bisericesti si mirenesti. In acelasi sinod sa se aleaga si episcopii romani, liber, prin maioritatea voturilor fara candidaţie.

Natiunea romana, ajungand la constiinta drepturilor individuale, cere fara intarziere desfiintarea de iobagie fara nici o despagubire din partea taranilor iobagi atat in comitate, cat si in districte, scaune si granita militara. Ea cere tot deodata si desfiintarea dijmelor ca a unui mijloc de contribuire impedecatoriu economiei.

Natiunea romana pofteste libertatea industriala si comerciala cu ridicarea tehurilor si a privilegiurilor si a tuturor pedecelor si stavilelor cu tarile convecine de care se tine desfiintarea vamilor la granita.

(…)

Natiunea romana cere desfiintarea dijmei, adica a zeciuielei (Zehendt) metalelor create in patria aceasta, care zeciuiala e o adevarata pedeca pentru lucrarea minelor. La toţi proprietarii de fodine sa li se dea acelasi drept in privinta masurei hotarului fodinei.

Natiunea romana cere libertatea de a vorbi, de a scrie, si a tipari fara nici o censura, prin urmare pretinde libertatea tiparului pentru orice publicare de carti, de jurnale si de altele, fara sarcina cea grea a cautiunii, care sa nu se ceara nici de la jurnalisti, nici de la tipografi.

Natiunea romana cere asigurarea libertatei personale; niminea sa nu se poată prinde supt vreun pretext politic.

(…)

Natiunea romana cere inarmarea poporului sau garda nationala spre apararea tarei inlauntru si din afara.

(…)

Natiunea romana cere infiintarea scoalelor romane pe la toate satele si orasele, a gimnasiilor romane, a institutelor militare si tehnice si a seminarelor preotesti, precum si a unei universitati romane.

(…)

Natiunea romana pofteste ca sa se faca o Constitutiune noua pentru Transilvania prin o adunare constituenta din natiunea tarei, care Constitutiune sa se Intemeieze pe principiile dreptatii, libertatii, egalitatii si fraternitatii, sa se lucreze codici noua de legi civile, criminale, comerciale ş.c.l. tot dupa acelea principii.

Natiunea romana cere ca conlocuitoarele natiuni nicidecum sa nu ia la dezbatere cauza uniunii Transilvaniei cu Ungaria, pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv, reprezentata in Camera legislativa; iar din contra, daca dieta Transilvaniei ar voi totusi a se slobozi la pertractarea aceleasi uniuni de noi fara noi, atunci natiunea romana protesteaza cu solemnitate.”

(Bogdan Murgescu – Istoria Romaniei in texte)

Tot in 3 mai, insa 1469, s-a nascut la Florenta Niccolo Machivelli, diplomat, filosof, om politic si scriitor italian.

Niccolo Machiavelli

Niccolo Machiavelli

Machiavelli este cunoscut in special pentru opera sa Principele, in care trateaza principiile pe care trebuie sa le detina un stat puternic. De aici regasim si expresia de „machivellic” pornind de la „scopul scuza mijloacele”, expresia care isi pierde sensul pentru oricine citeste acest testament politic al autorului. Machiavelli descrie calitatile pe care trebuie sa le aiba un principe, ce fel de armate sunt recomandate si chiar explicatii pentru rezistante slaba a unor principate de pe teritoriul Italiei.

Pe langa aceasta, Machiavelli a mai scris : Istoriile florentine, Matraguna sau Sapte carti despre arta razboiului.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: